Языковой и культурный плюрализм. Непрерывное переосмысление идентичности
Шрифт:
Organizarea unei manifestari cu caracter stiintific este un indiciu de vitalitate intelectuala, de putere si durabilitate a componen-tei academice a ^invatam^antului, a culturilor ^in ansamblu concertat, travers^and granite si unind oameni. Un eveniment consacrat diversitatii lingvistice si culturale, interactiunilor dintre culturi, deopotriva – ^isi subsumeaza un examen lucid si un bilant nepartinitor, obiectiv, al rezultatelor unei activitati intense si constante, dedicate studierii si cunoasterii subiectelor actuale – deja manifeste ori pe cale de manifestare ^in spatiul geo-cultural, ^in comunicarea din ce ^in ce mai largita si mai intensa din ultimele decenii.
Prezentul volum de studii tematice, rezultat ^in urma acestui eveniment stiintific, si-au propus adunarea, prezentarea si interpretarea de fapte literare, lingvistice, psiho-lingvistice, culturale, pe care cercetatorii – implicati ^in aceste fenomene nu doar la nivel epistemic, ci si personal, biografic – le-au observat si carora li s-au dovedit semnificative. Ulterior s-au extins prin cercetari ale membrilor Catedrei de Studii Slave a Universitatii de Stat „Alecu Russo” din Balti. De-a lungul anilor, catedra s-a ocupat de teme filologice legate de interactiunea si influenta reciproca a limbilor si culturilor, de dialogul dintre literatura nationala si universala. Studiile selectate pentru a face parte din acest volum de studii tematice, de o marcata tinuta profesionala, unele oferind investigatii analitice, altele propun^and perspective sintetice, au fost elaborate pe baza principiilor rigorii si onestitatii stiintifice. ^in relatie directa si inedita cu temele importante si problemele actuale ale ^invatam^antului contemporan din Rom^ania si din afara granitelor sale, ^in aspectul lui informativ si formativ, ^intemeiate pe cunoastere, intuitie si pe apetenta cercetatorului modern, contributiile stiintifice aici de fata fac expresia unei modalitati metodice complexe, de strabatere a unui bogat material documentar, continua si/sau deschid noi rodnice cai de a largi si de a ^innoi ipotezele de lucru, de a extinde perspectivele de abordare, ^intelegere si interpretare a unor interesante fapte de cultura, cu efecte si consecinte semnificative ^in timp, ^in plan stiintific si educational.
Structural, prezentul volum de studii tematice se alcatuieste din c^ate 4 sectiuni fiecare:
• Sectiunea I. Teoria literaturii. Literatura.
• Sectiunea a
• Sectiunea a Ill-а. Studii culturale. Educatie artistica.
• Sectiunea a IV-a. Didactica.
Fiecare studiu constituie un capitol aparte, numerotat, ^in sectiunea respectiva.
Sectiunea I. Teoria literaturii. Literatura.
^In sectiunea I, Teoria literaturii. Literatura, studiul lui Vladimir Brajuk (Владимир Бражук) constituie primul capitol. Autorul examineaza personajul reflexiv ^in literatura rusa si cinematografia sovietica. Pornind de la tipologia literara a „omului de prisos”, dezvoltata la ^inceputul secolului al XIX-lea de A.S. Puskin ^in romanul „Evgheni Oneghin”, si amplificata ulterior prin personaje ale literaturii ruse clasice, precum Peciorin, Beltov, Rudin, Oblomov, V. Brajuc surprinde trasaturile caracteristice ale acestui tip literar, aplicat pe piesa lui A. Vampilov, „V^anatoarea de rate” si filmul „Vacanta ^in septembrie”. Centrul investigatiei ^il formeaza analiza detaliata a functiei substitutiei, care sta la baza subiectului si a intrigii ^in operele artistice analizate.
^In capitolul al 2-lea, Bianca-Elena Chirila (Бьянка-Елена Кирилэ) elaboreaza un text argumentativ asupra poeticii expresivitatii, elaborate de criticii literari Aleksandr Jolkovski si Iuri Seglov ^in a doua jumatate a secolului XX. Consider^and ca poetica expresivitatii nu a fost ^indeajuns dezbatuta ^in sfera cercetarilor de teorie a literaturii, vede ca necesara o comparare a acesteia cu alte directii ale teoriei literaturii ce permit revelarea asemanarilor tipologice dintre diferite scoli literare. Scopul autoarei este de a evidentia locul poeticii expresivitatii ^in r^andul altor teorii ale literaturii, evidentiind rolul pe care poetica structurala si cea generativa l-au avut ^in crearea ei.
^In cel de-al 3-lea capitol, printr-un demers interpretativ imagologic, Loredana Nicoleta Ilie pune ^in relatie doua romane asociate spontan cu tema calatoriei: anume Scrisorile persane (Montesquieu) si Shdgun (James Clavell). ^in acelasi timp, identifica intertextualitatile cu Gulliver’s Travels (Jonathan Swift) si Things Fall Apart (Chinua Achebe), texte imagotipice ce elaboreaza contextual, pe timp si spatiu, tropul tematic al „Celuilalt”, al „Strainului”. Ca imagine identificata universal, imaginea „Strainului” se impregneaza de multiple straturi cu semnificatie culturala, relationata circumstantial, si creeaza o noua metafora vizuala care poseda puterea de a schimba oameni si mentalitati.
Sectiunea a Il-a. Lingvistica.
^In debutul sectiunii a
^In capitolul al 2-lea, Laura Carmen Cutitaru face o succinta evaluare a efectelor generale ale reformelor ortografice privind reprezentarea grafica a aceluiasi sunet din limba rom^ana, prin doua litere: ^i si ^a. Scrierea limbii rom^ane este esentialmente fonetica, raportul sunet-litera fiind, ^in principiu, de 1:1. Reformele ^intreprinse ^in secolul al XIX-lea, prin trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, s-au impus cu necesitate ^in contextul latinitatii limbii rom^ane si au avut consecinte salutare; ^insa nu la fel de benefice au fost cele care au urmat ^in secolul XX. Ulterior, simplificarea catre care s-a tins ^in mod natural a fost ^incalcata prin decizii politice (prima oara ^in anii ’60 pe timpul regimului comunist al lui Ni-colae Ceausescu, apoi dupa Revolutia anticomunista din 1989, ^in anul 1993). ^in ceea ce priveste epoca prezenta, autoarea constata o generalizare a confuziei ^intre vorbitorii nativi si non-nativi ^in ceea ce priveste scrierea.
^In capitolul al 3-lea, Georgiana-Anamaria Salagean efectueaza o analiza a discursului jurnalistic concretizat ^in diferite tipuri de articole. Autoarea urmareste ^in principal masura ^in care sunt respectate cele trei principii fundamentale care articuleaza discursul jurnalistic: coeziunea, concizia si claritatea. Analizeaza aspecte demonstrate ca semnificative ^in bibliografia stiintifica de specialitate si alcatuieste un corpus de texte actuale, prin care evidentiaza faptul ca, ^in ceea ce priveste conceperea si redactarea continutului, discursul anumitor jurnalisti trece cu nepermis de multa neglijenta peste normele profesiei. Cauza, afirma autoarea, se gaseste ^in calitatea publicului caruia ei i se adreseaza, dar si ^in nivelul informational si etic al tipului de revista, ziar etc. ^in care acestia ^isi scriu articolele.
Sectiunea a Ш-a. Studii culturale. Educatie artistica.
^In sectiunea a 3-a, Studii culturale. Educatie artistica, studiul loanei-Iulia Olaru constituie primul capitol. Cercetatoarea se opreste asupra sculpturii paleolitice europene. ^in istoria artei, observa aceasta, sunt egal semnificative reprezentarea zoomorfa ^in pictura si reprezentarea antropomorfa ^in sculptura. Totusi, fie ^in tehnica ronde-bosse, fie ^in basorelief, fiinta umana, mai precis femeia, este subiectul care surclaseaza – mai ales din punct de vedere numeric – subiectul animalier. ^in plus, c^and este vorba despre formele antropomorfe, realismul formelor zoomorfe face loc principiului artistic complementar: abstractizarea. Statuetele din Paleolitic au fost create ^in scopuri practice, au servit drept idoli ^in ritualurile de cult – si nu li se poate atribui intentia expresa de a suscita placerea de ordin estetic. ^in epoca prezenta observam si admiram efectul trasaturilor lor de stil: realismul si sugerarea miscarii ^in reprezentarile animaliere, stilizarea si abstractizarea ^in reprezentarile antropomorfe. Indiferent de rolul lor, sculpturile marturisesc existenta unui instinct artistic si a optiunii estetice deliberate a omului din Paleolitic, cu precadere ^in cazul reprezentarilor femeii, adica acolo unde a pus ^in practica o arta non-imitativa.