Stabs-c?pitanul Ruso Blanco. Istoria ?i reflec?iile unui ofi?er ?n exil.
Шрифт:
Plictisitor! Babashev nu a observat mirarea mea. Bine. Vrem serios sa ne ocupam de Alianta.
Corect. Nu v-ati razg^andit ^inca sa ma includeti ^in comitet? – omit cuv^antul ,,executiv,, ca sa evit suspiciunile.
Nicidecum, Istomin. Pe cuv^ant de onoare.
A doua zi toata piata din fata palatului prezidential, Casa Rosada, era inundata cu trupe militare. Marinarii s-au aliniat las^and la vedere panglica albastra de la avenida din 25 mai, ^in urma lor s-a aliniat infanteria cu casti germane si epoleti francezi. L^anga palat, ^inaintea monumentul generalului Belgrano, s-a aliniat regimentul de grenadieri ecvestri, gatiti ^in uniforma lor ei se asemanau foarte mult cu militarii nostri din trupa de leib-draguni. Am observat doar trei deosebiri – botforii de lac, mantia si manusile lungi, albe. V^antul facea sa tremure elegant steguletele albastre cu margine alba de pe v^arfurile lancilor. La monumentul comandorului Garai, fondatorul orasului Buenos Aires, s-au aliniat studentii scolii de cadeti, corpul marin si artileria ecvestra. Presedintele republicii, doctorul Irigoen cu escorta sa de ministri si generali ^int^ampina parada. Pedestrii bateau cadenta ^in stil prusac, le straluceau conurile ^in forma de grenada de pe casca si pandantivele verzi de pe epoleti. Sub zgomotul armelor, a defilat artileria ecvestra pe cai faimosi. Plutoanele garzii de calareti au trecut unul c^ate unul, se deosebeau frumos cu reverele rosii a mundirelor si pamatuful sultanelor albe pe coifurile ^inalte. Subofiterii de marina ^in pantaloni albi si mundire negre scurte, cadentau ^in pas larg, liber, mentin^and o aliniere ideala. Toate acestea creau o atmosfera solemna, de sarbatoare.
Uite asa trebuie sa trecem noi prin Petrograd, -a comentat Babashev.
Mai bine prin Sanct-Peterburg, am comentat eu ^in g^and.
Seara tot orasul era iluminat, ca ^in zi de carnaval. Totul era inundat de r^asete, lumina si femei ^in haine de culori aprinse. Pe noi ne-a cuprins fiorul sarbatorii si contopindu-ne cu multimea, am colindat p^ana dimineata pe strazile orasului si ^in cafenea am dansat tango cu frumoasele argentiniene.
Nu e totul pierdut, domnilor, a declarat tare Slastnitchii ^in pauza dintre dansuri. De aici vom continua lupta ^in Petrograd, ne va fi si noua la fel de vesel si peste un an-doi. Vom crea legaturi ^in Europa, vom gasi pe cei care mai sunt ^inca ^in Russia si vom rasturna regimul bolsevicilor! Domnule Istomin, dumneavoastra v-a mai ramas cineva acolo? Sau poate v-a mai ramas chiar si ceva. Cum vom ridica poporul? Ei acum toti ^ii cred orbeste pe bolsevici sau se tem de ei p^ana la moarte.
Babashev si Rudzevici ^il ascultau atent pe Slastnitzchii si la fel de atent ma priveau pe mine. M-am facut ca sunt foarte pasionat de atmosfera de sarbatoare si nu am ^inteles ca ar vrea sa treaca la o discutie ^in care sa ^i-mi deschid sufletul.
Din mapa de serviciu a stabs-capitanului Proscurin
Raportul serviciului secret. Stocholm. 17 aprilie anul 1917.
A fost interceptata telegrama sefului serviciului de contraspionaj Shteinvaks catre Comandamentul Principal: ”Trecerea lui Lenin prin Russia a trecut reusit. El activeaza asa, cum noi ne-am fi dorit.”
Notita lui Proscurin:
De cerut ordonanta pentru arestul lui Lenin.
Raportul serviciului secret. Petrograd. 20 aprilie anul 1917.
Plutonierul major apartid din batalionul de rezerva a garzii regimentului Finlandez, membru al Comitetului Executiv al consiliului din Petrograd, Linde fara stirea Sovetului a scos ^in strada regimentul Finlandez. De el s-au atasat si alte unitati militare a Petrogradului si ^imprejurimi.
Notita lui Proscurin:
De cautat informatie despre Linde.
Raportul serviciului secret. Petrograd. 21 aprilie anul 1917.
^In fata Palatului Mariinsky are loc demonstratia armata a muncitorilor si soldatilor sub sloganul ”Jos Guvernul provizoriu!” si ”Toata puterea Sovetelor!”.
Raportul comandantul suprem al Comandamenntului Suprem a generalului Denickin catre Departamentul de razboi. Frontul de vest. Aprilie anul 1917.
^In unitatile armatei noastre a fost retinut fostul plutonier al regimentului al 16-lea Sibirean, Ermolenko, care s-a aflat anterior ^in prizonierat la nemti si care a ^incercat sa aduca revolutia ^in trupele armate. Din spusele lui a devenit cunoscut, ca cu o ^insarcinare asemanatoare ^in Russia activeaza agentii Comandamentului suprem german, presedintele unitatii ”Alianta eliberarii Ucrainei”, Skoropisi-Ioltuhovskii si Ulianov (Lenin). Banii pentru misiune ^ii primesc prin Svendson, angajat al ambasadei germane ^in Stocholm.
Notita lui Proscurin:
^Insarcinarea serviciului secret ^in Stocholm – sa fie gasit Svedson si sa fie pus sub supraveghere.
Raportul serviciului secret. Peterburg. Aprilie anul 1917.
Pentru sustinerea Guvernului provizoriu a sosit ministrul francez, Toma specializat pe ^inarmare. A transmis cniazului Lvov informatie despre legaturile bolsevicilor cu serviciul secret german.
Raportul serviciului secret. Petrograd. Mai anul 1917.
Primavara ^in Statele Unite ale Americii de Nord se afla revolutionerul din Russia Bronstein (Trotzkii). Confidential s-a ^int^alnit cu o persoana necunoscuta de la care a primit 10 000 dolari pentru activitatea revolutionara ^in Russia. Avem toate motivele sa presupunem ca intermediar a fost cineva dintre angajatii consulatului rus ^in New York, care tinea legatura cu serviciul de spionaj german.
Notita lui Proscurin:
Urgent de luat legatura cu serviciul de contraspionaj extern din Washigton pentru a afla detaliile ^int^alnirii.
Raportul serviciului secret. Berna. Primavara – vara anul 1917.
Prin Germania au trecut ^inca cinci trenuri cu 159 de social-democrati, mensevici si social-revolutionari: Tzederbaum (Martov). Piker (Mart^anov), Galidendeh (Riazanov), Kon, Natanason, Balabanova (Bliumenfelid) si altii.
Raportul serviciului secret. Stocholm. Mai – iunie anul 1917.
Serviciul secret francez a lasat ^in gestiunea noastra informatie despre rezultatele urmaririii dupa membrul reprezentantilor extern a TK RSDRP(b) ^in Stokholm, Fiurstenberg (Ganetkii). Obiectul este clientul ”Nia banken” din Stkholm ^incep^and cu aprilie anul 1916. De la 30 ianuarie p^ana la 8 iunie 1917 banca Ruso-Aziata a transferat pe contul lui ^in ”Nia banchan” 416 mii ruble de la diferite persoane, inclusiv 200 mii ruble de la Sumenson din Petrograd. ^In afara de asta Fiurstenberg avea deschis un cont la ”Disconto Bank” ^in Copenhaga, unde Fiurstenbeg a fost arestat ^in ianuarie anul 1917 fiind ^invinuit de exportul ilegal de produse medicinale, a achitat amenda si a fost deportat la Stocholm, unde a continuat sa se ocupe cu activitate comerciala. De la sf^arsitul lui martie anul 1917 este membru al reprezentantei externe a TC RSDRP (b). Are legatura cu institutul de studiere a urmarilor sociale a razboiului ^in Copenhaga. Se presupune ca conducatorii partidului social-democrat din Danemarca, Borgbierg, Stauning si altii, inclusiv Fiurstenberg prezinta o organizatie unica, scopul careia este sustinerea financiara a partidului revolutionar ^in Russia. Toti cei numiti mentin o legatura str^ansa cu Ulianov (Lenin).
Buenos Aires. August anul 1921
Duminica parintele Constantin, ca de obicei, m-a chemat la cina. La masa, statea cu m^anile desfacute, un domn important ^intr-un costum scump – se vede ca dinte fostii boieri rusi. Barba mare, musteti rasucite, par bine aranjat si o burta mare – totul spunea despre situatia lui ^inalta ^in societate, obisnuinta de a ordona si de a duce o viata linistita, ^indestulata.
Faceti cunostinta, Stanislav Demidovici, Evghenii Fedorovici Stain. A venit la noi din America de Nord. Fost atasat al ^Imparatului ^in New York.
Am onoarea, am raspuns eu si i-am ^intins m^ana peste masa. Istomin, fost ofiter de cavalerie.
Face placere sa ^int^alnesc ^inca un ciob al imperiei noastre, nu a ramas dator domnul Stain. Cum v-ati aranjat?
Destul de modest. Slujesc ca personal fara grad bine determinat.
A-ti spus Istomin?
Da. Stanislav Demidovici.
Suntem rude..? Am dus facut serviciul ^in departamentul militar… De fapt, nu… Am uitat, Stain cumva neasteptat a devenit mai tacut. Nu stiu de ce ^in ultimul timp mereu mi se nazar, niste pretinsi cunoscuti ^in mediul nostru de imigranti pe l^anga acei ce ^i-si zic cunoscuti, rude, cunoscutii rudelor, rudele cunoscutilor, colegi, colegii colegilor si asa la infinit, Stain a dat din m^ana si si-a pus o felie de purcel cu hrean.Cum Va place la Buenos-Aieres? a continuat el discutia.