Stabs-c?pitanul Ruso Blanco. Istoria ?i reflec?iile unui ofi?er ?n exil.
Шрифт:
Babashev stie, ca ofiterii nostri s-au stabilit ^in Brazilia, Argentina, Chili si Bolivia.De unde stie? Asta nici mie p^ana acuma nu mi-i cunoscut. P^ana la momentul actual eu am considerat sincer, ca toti imigrantii albi din America de Sud s-au stabilit la Buenos Aires. Asta av^and ^in vedere ca eu ma aflu aici de mai mult timp dec^at el, comunic cu enoriasii bisericii si populatia de la fata locului. El la slujbele bisericesti practic nu vine, ^in spaniola nu vorbeste, la fel ca Slatnitzchii. Slatnitzchii … El a zis ”membrii Familiei Imperiale”… de obicei se spune ”persoanele Familiei Imperiale”… Babashev stie despre influenta Germaniei ^in armata argentiniana, eu p^ana acum nu stiam despre asta. Iata deci de ce granicerul argentiniat a preferat sa vorbeasca cu mine ^in germana, dar nu ^in alta limba.
Cum un unter-ofiter de cavalerie, care a venit ^in Argentina doar de c^ateva saptam^ani poate sa cunoasca mai multe dec^at…? De unde la rangurile mici asa planuri grandioase pentru crearea ^in America de Sud a unei organizatii de alianta a ofiterilor armatei albe si aliantei ofiterilor din Europa si Russia? Sa beai mata si vin… Ei au vizitat restaurantele locale! Au cautat de lucru? Nu prea seamana, doar nu cunosc spaniola. Iar ^in cafenele noastre de imigranti se serveste ciai negru cu zahar rafinat si vodka cu castravete murat. Despre ceea ca au cautat de lucru eu cunosc doar din vorbele lor. Limba spaniola nu ^invata, despre planurile lor ^in Argentina, ^in afara de crearea Aliantei ei nu vorbesc. Despre dorinta de a pleca ^in alta tara nu pomenesc. Ei sunt aici temporar! Deci au o ^insarcinare. ”Viata Dumneavoastra trebui schimabta ^in mod revolutionar! Imediat…” ^In mod revolutionar… Comitetul executiv al ofiterilor rusi… Combinatie de cuvinte cel putin stranie pentru un ofiter al armatei albe… EI fie, sa ^incepem jocul, domnilor. Sau tovarasi?
Din mapa de serviciu a stabs-capitanului Proscurin
Raportul serviciului secret. Petrograd. Ianuarie anul 1917.
De catre revolutionari sunt rasp^andite zvonuri ca e criza de p^aine ^in oras.
Notita lui Proscurin:
Alimente avem deajuns.
Raportul serviciului secret. Petrograd. Ianuarie anul 1917.
Muncitorii de la uzine cer sa le fie marita leafa ^in jumate.
Notita lui Proscurin:
E absolut ireal ^in conditii de razboi. Leafa nimeni nu le-a micsorat-o. Cine a sugerat asa pretentie.
Raportul serviciului secret. Petrograd. Februarie anul 1917.
Muncitorii de la uzine au ^inceput greva.
Raportul serviciului secret. Petrograd. 2 martie anul 1917.
^Imparatul a abdicat de la tron.
Notita lui Proscurin:
???!!!
Raportul serviciului secret. Petrograd. 5 martie anul 1917.
A fost editat primul numar al ziarului bolsevic ”Pravda”. Tirajul 100 mii exemplare. Este distribuit gratis printre muncitori si soldati.
Notita lui Proscurin:
Gratis? Se pare ca se apar banii lui Parvus.
Raportul serviciului secret. Bern. Martie anul 1917.
Ulianov (Lenin) s-a ^int^alnit cu social-democratul si reprezentantul Comisiei Sociale Internationale, Robert Grimm, recrutat de serviciul de spionaj german. A rugat sa ^il ajutam la posibila plecare ^in Russia prin Germania.
Notita lui Proscurin:
Sa nu uit sa iau cunostinta cu materialele lui Ulianov. Se pare ca devine o figura moderatoare.
Raportul serviciului secret. Berlin. 26 martie anul 1917.
A fost interceptata o telegrama a adjunctului secretarului de stat al afacerilor externe Busshe.
Berna: ”Trenul special cu revolutionari rusi va primi ^insotire miliatra. Transmiterea va fi efectuata de un angajat responsabil al ministerului la punctul de gracniceri Gotmadinghen sau Lindou. Imediat transmiteti informatia despre data c^and va fi transmisa lista celor care pleaca”
Raportul serviciului secret. Berlin. 1 aprilie anul 1917.
La Ministerul finantelor ^in Germania de la Ministerul Afacerilor Externe a parvenit un demers pentru alocarea a 5 milioane de marci pentru scopuri politice ^in Russia.
Raportul serviciului secret. Berlin. 2 aprilie anul 1917.
Telegrama adjunctului Secretarului de Stat al afacerilor externe Busshe catre ambasadorul german ^in Berna, Ramberg: ”Conform informatiei primite e de dorit, ca trecerea revolutionarilor rusi prin Germania spre Russia sa fie petrecuta c^at se poate mai repede, pentru ca Antanta deja a ^inceput lucrul contra acestui pas ^in Elvetia”.
Petrograd. 3 aprilie anul 1917
Seara dupa serviciu eu ^in cabinetul meu am ^inceput lucrul de transformare. Am ^imbracat pardesiul militar, chipiul, cizmele roase, am pus ^intr-un buzunar punga cu mahorca, ^in altul bucati de ziar si m-am ^indreptat ^in partea de nord a pietii Troitzki. Aici pe bulevardul Kroversk si Marea Nobilime se afla conacul balerinei Kshesnskaia, acum era comandamentul bolsevicilor. Conform ultimelor rapoarte ale serviciului secret anume aici, asta noapte trebuia sa aiba loc o adunare mare cu participarea lui Lenin.
La ^intrare statea o multime de matrosi si soldati. Toti sunt ^inarmati, fumeaza, vorbesc tare, se simt siguri. Nimic clandestin, nimic conspiratoriu. Da, se schimba timpurile, domnilor! ^In loc de subsoluri si case conspirative ei au acum conacul propriu. Probabil ca doamnei Kshesinckaia, prima-balerina a teatrelor imperiale, nici prin g^and nu ^ii trecea ca casa ei va deveni un centru revolutionar. Prin oras se zvonea, ca ea a avut un roman ^inflacarat cu ^Imparatul, pentru asta a si primit conacul. Se ^incercase sa fie defaimata ^in fata societatii ^inalte – ^inainte de spectacol i-au slabit ^incheieturile decolteului si timp de c^ateva minute a trebuit sa danseze cu pieptul deschis.
La usa din fata statea santinela cu pusca cu repetitie.
Cine-i fi? m-a ^intrebat el, si mi-a ^inchis drumul cu pusca cu repetitie.
Scot din buzunarul lateral mandatul confiscat. Daca ei nu au obiceiul sa se salute, atunci nu le voi ^incalca acest obicei.
Reprezentantul consiliului soldatesc al celui de al doilea regiment de mitraliere.
Santinela s-a uitat la h^artia mea, a dat din cap si a str^ans pusca cu repetitie.
Treci, tovarase. Ai nostri deja sunt ^in sedinta.