Stabs-c?pitanul Ruso Blanco. Istoria ?i reflec?iile unui ofi?er ?n exil.
Шрифт:
Bravo, hulubasule! Si cum de ^infaptuit asta?
Nu mi-a reusit sa raspund imediat la o asa ^intrebare. Mi-am pus ^in ciai doua cubulete de zahar rafiant, am mai mentinut o pauza, dar nici un raspuns nu ^i-mi venea ^in minte. Locotenent-colonelul a preluat initiativa.
Sunt desigur mai multe solutii – de la omorul persoanelor celor mai suspuse p^ana la tif. Dar eu vad totul altfel. De la ^inceputul veacului Imperiul nostru tot experimenteaza cu democratia: parlamentul, partidele politice, cenzura mai lejera. Stiti si singur. Intelegentimea e multumita, revolutionerii la fel. Unii pot sa vorbeasca si sa publice liber ce vor, altii pot chema deschis spre rasturnarea morahiei, sa faci sa explodeze birocratii si sa urezi dusmanului biruinta ^in lupta cu noi. Observa ca pentru toate aceste actiuni acum vor vi pedepsiti ^in cel mai rau caz cu c^ativa ani de exil sau ^in genere poate fi achitat. E absurd, nu ti se pare?
Sunt de acord. Dar revolutionari sunt putini, lumea dupa ei nu merge, am contrazis eu.
Dar daca de-i ajutat sa fie mai multi, atunci ei vor putea sa conduca lumea ^in directia ^in care ^i-ti vei dori sau daca mai concret unde este rezonabil pentru comandamentl german.
Aceasta solutie e tot de scara mare, noi ^insa prindem spionii.
Prindem. Dar noi suntem orientati spre spioni, adica spre nemti. Dar revolutionarii sunt de ai nostri. De ei cine acum se ocupa? ^In mod serios, nimeni. Sa ne re^antoarcem la pictura. Va amintiti acel patrat negru ^in colt? Mi s-a parut ca e pictat peste vopsea alba. ^Inchipuiti-va ca ^in fata Dumneavoastra sta o p^anza cu fon alb. Cum sa ^il faci negru?
Sa-l colorezi.
Desigur. Presupun ca pictorul pur si simplu a colorat cu culoare neagra peste culoarea alba, adica din nou a colorat cu negru fiecare inch a p^anzei. O munca minutioasa si de durata. Cum ar fi sa faci asta mai repede si mai lejer?
Era evident ca locotenet colonelul ^i-mi punea la ^incercare capacitatile mele intelectuale.
Va spun eu, sa ^il acoperi cu apa si sa picuri pe apa cerneala si cerneala singura se va difuza pe toata suprafata.
Presupuneti ca nemtii ar putea folosi nemultumirea cetatenilor de pe urma razboiului ^indelungat ^in calitate de apa, iar revolutionarii ar putea sa fi folositi ^in calitate de cerneala si astfel Russia din adversarul Germaniei s-ar transforma ^in aliat sau ^in marioneta?
Presupuneam. Acum sunt aproape sigur ca deja se folosesc. Iata de asta vreau sa fie serviciul tau: colectarea si analiza tuturor publicatiilor din presa revolutionara si denunturile rezidenturii pe aceasta ^intrebare. ^Incepeti de la anul 1914 ^incoace, ca sa ^intelegeti mai bine cum si ^in ce directie se dezvolta evenimetele la momentul actual. O sa aveti acces la rapoartele serviciului nostru de avangarda din Europa si America de Nord. Tine minte ^in joc e existenta ^insasi a statalitatii noastre. Vei ^incepe chiar de luni.
Din mapa de serviciu a stabs-capitanului Proscurin.
Raportul serviciului secret din Varshava. Ianuarie-martie anul 1914.
Revolutionerul Scvortzov (Stepanov) la rugamintea lui Ulianov (Lenin) duce negocieri cu deputatul Dumei de Stat, liderul ^in industrie si masonul Konovalov, ^in scopul primirii ajutorului financiar pentru activitatea revolutionara.
Ucazul suprem. Sankt-Petersburg. 28 iulie anul 1914.
Se opreste actiunea oricaror privilegii si avantaje propuse la timpul lor de supusii statelor neprietene. Se da indicatie autoritatilor sa fie retinuti ^in calitate de prizonier de razboi toti acei, care la momentul actual se afla la ^indeplinirea serviciului militar sau trebuie sa fie recrutati, deasemena sa fie expulzati supusii dusmanilor de pe teritoriul Russiei si a localitatilor separate.
Raportul jandarmeriei. Regatul Polonez. Nowy Targ. 07 august anul 1914.
A fost interceptata o telegrama pe numele directorului politiei Krakovene, telegrama era trimisa din Poronin: ”Sunt suspectat de politia locala de spionaj. Am trait doi ani la Krakova, la Zvejshnitze, personal am furnizat date comisarlui politiei la Zvejshitze. Sunt emigrant, social-democrat. Pentru a evita ne^antelegerile, va rog sa telegrafiati la Poronin si starostelui la Nowy Targ. Ulianov”.
Raportul jandarmeriei. Regatul Polonez. Nowy Targ. 9 august anul 1914.
Ulianov (Lenin) este arestat.
Raportul serviciului secret. Viena. August anul 1914.
Socialistul Fiurstenberg (Ganetchii), nascut ^in gubernia Minsc, s-a ^int^alnit cu Adler,membrul parlamentului austriac si liderul social-democratilor. Ne-a rugat sa-i acordam ajutorul la eliberarea lui Ulianov ( Lenin) la Nowy Targ.
Raportul serviciului secret. Viena. August anul 1914.
Adler s-a ^int^alnit cu ministrul afacerilor interne al Imperiului Austro-Ungar. Am scris o petitie ^in care am rugat sa fie eliberat Ulianov (Lenin), pe care l-am prezentat drept un dusman al tarizmului, care si-a consacrat viata luptei contra autoritatilor rusesti. Dumnealui considera ca ^in aceste conditii Ulianov ar fi putut sa acorde mai mult folos imperiului Austro – Ungar.
Raportul jandarmeriei. Regatul Poloniei. Nowy Targ. 19 august anul 1914
Ulianov (Lenin) este eliberat de la puscarie.
Raportul serviciului secret. Regatul Poloniei. Krakov. Septembrie anul 1914.
Ulianov (Lenin) cu sotia a plecat din Krakov, prin Viena spre
Elvetia.
Notita lui Proscurin:
Ulianov are legaturi impunatoare.
Raportul serviciului secret. Berna. Septembrie 1914.
Ulianov (Lenin) a petrecut adunarea grupei locale de bolsevici, la adunare a prezentat un raport ^in care critica pe social-democrati pentru ca si-au sustinut guvernele ^in razboiul ^inceput.
Raportul serviciului secret. Berna. Septembrie 1914.
Ghelifand (Parvus), adeptul lui Marx, a chemat revolutionerii rusi ^in interesele partidului democrat european, sa contribuie la ^infr^angerea Russiei ^in razboiul cu Germania. Prelucram posibelele legaturi cu serviciul de spionaj german.
Ziarul revolutionar rus „Social-democrat”. Elvetia. 1 noembire anul 1914.
Articolul lui Ulianov (Lenin) ”Razboiul si social-democratia rusa”. Rezultatul cel mai bun pentru clasa lucratoare ar fi ^infr^angerea monarhiei tariste, guvernarea cea mai conservatista si barbara… Sa schimbam razboiul imperial ^in razboi civil.
Notita lui Proscurin:
Razboi civil … ce ar pute fi mai rau?
Buenos – Aires. Februarie anul 1921
O comanda de graniceri s-a urcat pe nava noastra ”Re Viktorio”. Am asteptat acest eveniment timp de c^ateva saptam^ani si acum e asa, de parca asa a fost ^intotdeauna, pe arca noastra cu un aer ^increzut vine echipa militara a reprezentantilor tarii, unde noi ne vom cere permisiunea pentru dreptul la exil, ne vom acomoda cu obiceiurile si morala locala, ne vom mira de viata noua, neobisnuita pentru noi, vom ^invata sa vorbim ^in alta limba, sa g^andim altfel, mereu sa ne amintim de trecut si sa ^il comparam cu pezentul si desigur nu ^in favoarea prezentului. Toate astea eu le-am ^inteles mult mai t^arziu. De data aceasta alerg ^inaintea evenimentelor.